După exact doi ani de la stabilirea traseului pe care îl va urma autostrada ce va lega vestul de estul ţării, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (C.N.A.D.N.R.) a scos la licitaţie proiectarea tehnică, împărţită pe trei sectoare, fiecare cu o lungime de 100 de kilometri. Termen de finalizare: un an de zile de la data semnării contractului, adică undeva spre sfârşitul anului viitor.
Aceasta în condiţiile în care, potrivit planului iniţial, lucrările efective la autostradă trebuiau începute cel târziu la finele acestui an. Proiectarea autostrăzii va costa aproximativ 5 milioane de euro, iar realizarea va fi încredinţată către trei constructori Cât despre finanţarea lucrărilor, soluţiile se vor căuta abia după 2013, autostrada Vest - Est nefiind o prioritate în acest moment.

Printre miile de kilometri de autostradă promise de guvernanţi s-au strecurat şi ceva mai mult de 300 de kilometri, care ar urma să facă legătura între vestul şi estul ţării. Pornită iniţial de la Cluj, via Piatra Neamţ - Roman către Iaşi, autostrada şi-a găsit un alt traseu final, începând cu Tg.Mureş, trecând prin Ditrău - Târgu Neamţ - Iaşi şi, surpriză, Un-gheni, la graniţa cu Republica Moldova. Surpriză pentru că la Ungheni nu există un pod rutier care să treacă Prutul, ci unul fe-roviar, micuţa localitate aflându-se exact la mijlocul distanţei între principalele două puncte rutiere de trecere a frontierei, Sculeni şi Albiţa, unul în judeţul Iaşi, iar cel de-al doilea în judeţul Vaslui.
În septembrie 2007, Compania Naţională de Auto-străzi şi Drumuri Naţionale din România (C.N.A.D.N.R.) decidea traseul final, în baza unui studiu de prefezabilitate realizat de Iptana SA, care a anali-zat toate variantele propuse.
Doi ani mai târziu, adică în septembrie 2009, ace-eaşi C.N.A.D.N.R. a publicat pe sistemul electronic de lici-taţii - SEAP - trei anunţuri, privind încredinţarea proiectării celor trei segmente care vor compune autostrada Vest - Est. Autostrada va avea practic trei porţiuni, Tg.Mureş - Ditrău, Ditrău - Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ - Ungheni, fiecare de aproximativ 100 de kilometri.

Proiectare da, de execuţie, mai vorbim

Dacă pentru partea de proiectare s-au găsit bani, aproximativ 5 milioane de euro, în ceea ce priveşte execuţia, soluţii se vor căuta abia după 2013, chiar dacă termenul pentru finalizarea proiectelor tehnice este de un an de zile. "Noi nu avem capacitatea financiară de la bugetul statului ca să atacăm toate lucrările deodată. Până în 2012 vom avea toată pregătirea făcută pentru această autostradă, în aşa fel încât să fie inclusă în programul multianual al Uniunii Europene 2013 - 2020”, sună declaraţia ministrului transporturilor, Radu Berceanu, în anul 2009. Iar directorul C.N.A.D.N.R., Dorina Tiron, lămureşte lucrurile: "Este un proiect de anvergură, care nu poate fi finalizat în câteva zile. Lucrările propriu-zise la autostradă ar putea dura şase-şapte ani. Deocamdată suntem la început, pe autostradă urmând să se circule, probabil, undeva prin 2018”.

Prioritare sunt legăturile cu vestul Europei

Potrivit ministrului transporturilor, Radu Bercea-nu, prioritare rămân rutele care leagă Bucureştiul de vestul Europei, adică autostrada Transilvania, Bucureşti - Plo-ieşti, dar şi Cernavodă - Constanţa. Dacă la autostrada Transilvania lucrările se desfăşoară în ritm de melc, în ciuda faptului că preţurile pe kilometru sunt cele mai ridicate din Europa, cu bani de la buget, pentru tronsonul spre mare se pare că s-au găsit soluţii de fi-nanţare de la Uniunea Europeană. De altfel, potrivit actualelor planuri, autostrada Vest - Est se va lega de autostrada Transilvania, acesta urmând a deveni principalul traseu dinspre Europa occidentală spre fostele ţări sovietice.

Avantajele vecinătăţii unei autostrăzi

Avantajele comerciale ale unui teren amplasat în vecinătatea autostrăzii nu mai reprezintă un secret pentru nimeni. Una dintre cele mai speculate mărfuri româneşti este reprezentată, în prezent, de terenul din vecinătatea autostră-zilor. Interesul speculatorilor privaţi pentru aceste proprietăţi este explicat prin faptul că apropierea de o autostradă atrage în primul rând companiile comerciale, care oferă servicii de convenienţă condu-cătorilor auto.

Există dezvoltări comerciale amplasate în vecină-tatea autostrăzilor care, pe lângă faptul că beneficiază de pe urma traficului intens, devin adevărate puncte de atracţie pentru oraşele învecinate. În această categorie se pot include dezvoltările de tip retail park sau outlet centre. În România, un retail park reuneşte, în ge-neral, operatori de dimensiuni mari care acoperă funcţiuni gen cash & carry (Metro, Selgros), hipermarket (Carrefour, Cora, Auchan, Real), magazine de bricolaj (Praktiker, Brico-store, Baumax), magazine de mobilă (Mobilia, Mobexpert, Ikea), magazine de electrice şi electrocasnice (Media Galaxy, Domo, Flanco), magazine de modă sau sport de dimensiuni medii şi mari, food court şi uneori elemente de entertainment (cinematograf, bowling). Un centru de tip outlet reuneşte, în general, o serie de comercianţi care îşi vând produsele la preţuri reduse. Orice fel de com-panie care vede avantajul unei autostrăzi, adică rapiditatea accesului către orice punct al ţării, este interesată să aibă un spaţiu de depozitare în apropierea unei autostrăzi. Cum însă pe viitoarea autostradă Tg.Mu-reş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni se pare că se va putea circula abia după 2018, rămâne ca avantajele să poată fi evaluate după această dată.

Caracteristicile traseului

viteza de proiectare: 80-120 km/h (80 km/h în zonele cu relief montan)
lungimea autostrăzii: 305 km
Profil transversal tip;
Profil complet de autostradă, conform normelor româneşti şi TEM;
Platforma 26,00 m, din care :
- parte carosabilă: 2 x 7,5 m
- acostament: 2 x 0,50
- benzile de ghidare: 4 x 0,50 m
- zona mediană: 3,00 m
- benzile staţionare de urgenţă: 2 x 2,50 m

Accesul se va realiza numai prin noduri rutiere, toate intersecţiile cu alte căi de comunicaţie fiind denivelate. Traversarea căilor ferate se realizează prin pasaje superioare. Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ – Iaşi va realiza o nouă traversare a Carpaţilor Orientali, suplinind astfel cele două traversări existente (DN 12C şi DN15) care nu pot asigura viteze superioare de circulaţie în condiţii de siguranţă şi confort.