Proiectul a fost implementat în Regiunea Nord-Est şi în Republica Moldova de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (A.J.O.F.M.) Iaşi, în parteneriat cu Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Făleşti (Republica Moldova) şi Fundaţia Corona (România), în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Moldova, PHARE 2004. La capătul a 22 de luni de activităţi, care au constat în cursuri de formare pentru funcţionarii publici din Regiunea Nord-Est şi din raioanele riverane râului Prut, din Republica Moldova, cercetări sociologice şi o amplă campanie de informare, pe 29 septembrie s-au tras primele concluzii, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul A.J.O.F.M. Iaşi.

Una dintre ţintele importante ale implementării acestui proiect a fost realizarea unui sistem integrat de gestionare a bazelor de date referitoare la şomeri şi la persoanele fără ocupaţie, sistem care să permită corelarea resurselor umane cu cerinţele pieţei muncii, în vederea creşterii gradului de instruire şi ocupare profesională în rândul şomerilor din mediul rural din regiunea transfrontalieră. Printre principalele piedici de până acum în ceea ce priveşte ocuparea persoanelor din mediul rural se numărau atât lipsa unei baze de date complete, cât şi lipsa de informaţii din mediul rural.
În acelaşi timp, s-a urmărit creşterea gradului de cooperare transfrontalieră între toţi factorii implicaţi în implementarea politicilor de ocupare profesională, prin realizarea unei campanii de informare adresată autorităţilor locale, angajatorilor români şi moldoveni, precum şi populaţiei din mediul rural. România este semnatară a Memorandumului Comun privind Incluzi-unea Socială, care prevede liberalizarea pieţei muncii, creşterea gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei şomajului, precum şi crearea unei pieţe a muncii flexibile şi incluzive, bazată pe o mai bună calitate a locurilor de muncă, o productivitate ridicată, capabilă să conducă la creşteri reale ale veniturilor şi aptă să inducă schimbări durabile în structura ocupării. Aceste schimbări nu pot fi realizate decât prin acordarea de stimulente pentru crearea de noi locuri de muncă şi reglementarea relaţiilor dintre angajat şi angajator şi a relaţiilor de muncă, creşterea calităţii ocupării în mediul rural şi în agricultură şi centrarea măsurilor active pe şomajul de lungă durată şi pe participarea la ocupare a grupurilor cu risc ridicat de excluziune. Din acest punct de vedere, populaţia din mediul rural reprezintă o categorie aparte, în condiţiile în care media de vârstă creşte, iar locurile de muncă devin tot mai puţine şi mai specializate.
Studiile efectuate arată că aproximativ două treimi din pupulaţia rurală ocupată lucrează în perioada de vară în sectorul agricol, pondere care se reduce în restul anului la puţin peste jumătate. În vara anului 2002, populaţia ocupată din mediul rural număra 3,3 milioane de agricultori, 750.000 de persoane care lucrau în sectoarele non-gricole la nivelul comunei şi aproa-pe 700.000 de navetişti, care lucrau la oraş.
Potrivit datelor obţinute în urma unui studiu socio-logic efectuat în cadrul proiectului, o analiză a veniturilor populaţiei din mediu rural (Iaşi, Vaslui, Botoşani) relevă faptul că acestea se situează în jurul valorii de 717,7 RON pe familie, în condiţiile în care numărul mediu de persoane dintr-o gospo-dărie este de 4 persoane. Potrivit datelor oficiale, câştigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul judeţului Iasi pe anul 2006 a fost de 792 RON, iar câştigul salarial mediu net lunar pe total economie în decembrie 2007 a fost de 1.266 RON/salariat. Cele mai multe dintre persoa-nele chestionate în cadrul acestui studiu au declarat că au un venit net mediu lunar de 500 RON pe familie, ceea ce înseamnă ca venitul net mediu pe membru de familie / lună, potrivit datelor obţinute ca urmare a anchetei de teren, este de 100 RON. Marea majoritate a persoanelor chestionate posedă acte de identitate (99,2% - BI/CI, 97,8 - Certificat de naştere) şi 81,3% dintre persoanele chestionate declară că au documente care atestă studiile făcute. Câştigul salarial este principalul factor motivator pentru desfăşu-rarea unei activităţi profesionale (89%). Principalii factori care determină creşterea gradului de ocupare sunt creşterea gradului de calificare (7,2%) şi creşterea numărului de locuri de muncă disponibile (6,5%).

Strategie de ocupare pentru mediul rural

În cadrul proiectului a fost elaborată o strategie de ocupare România - Republica Moldova, în mediul rural. Strategia îşi propune creşterea gradului de adresabilitate şi accesabilitate al serviciilor de ocupare, potrivit necesităţilor de pe piaţa forţei de muncă, cu scopul dezvoltării şi/sau iniţierii de acţiuni de creştere a gradului de ocupare a populaţiei din mediul rural. Ea este bazată pe identificarea în parteneriat a problemelor de pe piaţa muncii de la nivel transfrontalier şi a modalităţilor optime de soluţionare a acestora.
Obiectivele acestei strategii au constat în stabilirea de relaţii parteneriale permanente în domeniul ocupării forţei de muncă la nivel transfrontalier, modernizarea serviciilor de ocupare şi formare; creşterea numărului de servicii oferite beneficiarilor din regiunea transfrontalieră; creşterea gradului de vizibilitate al serviciilor de ocupare oferite; creşterea numărului de beneficiari plasaţi; îmbunătăţirea capacităţii de mediere pe piaţa forţei de muncă; creşterea investiţiilor în capitalul uman printr-o mai bună educaţie şi calificare. Grupul ţintă l-au constituit persoanele fără loc de muncă din comunităţile rurale din zona transfrontalieră, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, persoanele care doresc să urmeze un curs de calificare/recalificare, precum şi persoanele care doresc să dezvolte o afacere proprie. Totodată, principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost dezvoltarea parteneriatelor transfrontaliere; egalitatea şanselor şi nediscriminarea; prevenirea şi combaterea discriminării /marginalizării sociale; solidaritatea socială; responsabilizarea şi implicarea comunităţii; abordarea centrată pe persoana în furnizarea de servicii; atragerea tuturor factorilor responsabili şi implicarea acestora; confidenţialitate; proximitate în furnizarea serviciilor de creştere a gradului de ocupare; descentralizarea serviciilor publice de ocupare; intervenţia multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private acreditate.
Etapele de acţiune au constat în identificarea nevoilor pe care le are forţa de muncă de la nivel local în context transfrontalier; identificarea posibilităţilor de accesare a serviciilor de către grupurile ţintă; analiză a gra-dului de acoperire a nevoilor de către serviciile existente; stabilirea dome-niilor de cooperare; identificare resur-selor necesare pentru desfă-şurarea activităţilor comune; stabilirea etapelor acţionale şi a termenelor de soluţionare a problemelor identificate.

Cursuri de formare de formatori

Unul dintre scopurile acestui proiect l-a reprezintat formarea de formatori, în vederea unei mai bune consilieri a şomerilor în alegerea unui loc de muncă. Primele cursuri au fost susţinute de către un formator englez, după care, absolvenţii acestora au susţinut, la rândul lor, cursuri de formatori.
Între 12-16 şi 19-23 noiembrie 2007 au avut loc, la Iaşi, două cursuri de instruire privind formarea de formatori, lector fiind un trainer englez cu vechi state în România, Warren Wise. Vreme de cinci zile, specialişti din cadrul AJOFM Iaşi, Vaslui, Botoşani, dar şi din Republica Moldova şi-au testat capacităţile de viitori formatori, rezultatele fiind, potrivit participanţilor, mai mult decât satisfăcătoare.
Potrivit lectorului englez, “în primul rând, pregătirea îi ajută pe viitorii formatori să capete încredere, dat fiind că vor şti că au gândit cursul în toată desfăşurarea lui cu mult timp înainte, De asemenea, îi ajută să reducă neliniştea care ar putea apărea în cazul în care nu ar fi fost pregătiţi. Practic, în cele cinci zile ale cursului, viitorul formator învaţă cum să se comporte în momentul în care va fi pus în situaţia ca şi alţii să înveţe de la el. Iar aici trebuie să ţină cont de o serie de elemente, cum ar fi nivelul experienţei deţinute de grup, cum să se folosească de această experienţă pentru a îmbunătăţi învăţarea în cadrul grupului şi, mai ales, de obligativitatea de a fi abordabil pentru orice problemă pe care grupul o poate avea. Obiectivele instruirii sunt exprimări care definesc abilităţi, cunoştinţe, nivel de înţelegere şi/sau aptitudini pe care un cursant trebuie să le dobândească ca urmare a procesului de instruire la care a participat. Aceste exprimări trebuie să includă nu numai ce ne aşteptăm ca toţi cursanţii să facă, să ştie, ci şi ce anume pot sau nu pot utiliza, precum şi instrumentul pe care îl vom folosi pentru a constata dacă ei au dobândit aceste abilităţi, aceste cunoştinţe. Oamenii sunt obişnuiţi ca cei care prezintă un material sau comunică un mesaj în general să prezinte un anumit nivel de expertiză. Este posibil ca ei să nu fie de acord cu tot ceea ce se comunică, este chiar probabil să se plictisească, dar vor reţine cu siguranţă stilul celui care le-a vorbit. Îşi vor aminti această imagine mult timp după ce au uitat conţinutul celor comunicate. Cursul îi ajută pe viitorii formatori să depăşească toate aceste obstacole şi să îi pregătească pentru a obţine cele mai bune rezultate”, a sintetizat Warren Wise (foto).

Campanie de informare

În cadrul proiectului a fost realizată, pe o perioada de 3 luni, începând cu iunie 2008, o campanie de informare adresată autorităţilor locale, angajatorilor şi populaţiei din mediul rural transfrontalier al României şi Republicii Moldova. Scopul campaniei a fost mediatizarea proiectului şi a serviciilor oferite de AJOFM Iaşi persoanelor fizice şi juridice pentru creşterea gradului de ocupare din mediul rural.
Campania de informare a fost realizată atât în mod drect, cât şi indirect. Campania directăa fost realizată prin susţinerea de seminarii informative de către functionarii publici din cadrul AJOFM Iaşi şi distribuirea de materiale informative populaţiei din mediul rural, autorităţilor locale şi potenţialilor angajatori, în vreme ce campania indirectă, în mass-media, a cuprins peste 300 de anunţuri în presa scrisă şi la radio precum şi difuzarea de spoturi publicitare la televizor.

“Proiectul Centru pentru dezvoltarea resurselor umane din mediul rural se va încheia la 30 septembrie 2008, după 22 de luni de implementare - a declarat Gabriela Vasilache (foto), directorul executiv al A.J.O.F.M. Iaşi şi managerul acestui proiect. Astăzi putem spune că implementarea acestui proiect s-a făcut cu succes, pentru că am avut foarte multe de învăţat, atât de la partenerii noştri, cât şi pe parcursul activităţilor derulate în cadrul acestui proiect. Mai mult decât atât, prin atragerea fondurilor europene am reuşit, ca instituţie de specialitate pe piaţa muncii, să putem beneficia de câteva studii de piaţă, atât în rândul agenţilor economici, cât şi în rândul persoanelor din mediul rural aflate în căutarea unui loc de muncă pe teritoriul României şi pe teritoriul Republicii Moldova, acolo unde programul s-a desfăşurat în 11 raioane riverane râului Prut, studii în urma cărora noi am tras câteva concluzii foarte utile şi care ne pot ajuta să ne creionăm nişte măsuri imediat următoare. Astfel de studii ştim foarte bine că nu le putem desfăşura cu fonduri de la bugetul asigurărilor pentru şomaj, deoarece acesta trebuie consumat cu maximă eficienţă pentru bunul mers al instituţiei şi aceste proiecte din fonduri europene ne ajută să facem analize şi studii, astfel încât să ne eficientizăm activitatea la maxim. Mai mult decât atât, în cadrul acestui program, funcţionarii publici din România şi din Republica Moldova au beneficiat de perfecţionarea cunoştinţelor, în sensul că au beneficiat de training de comunicare, de dezvoltare profesională, din partea unor specialişti din Marea Britanie, astfel încât în activitatea noastră de zi cu zi să îmbunătăţim calitatea serviciilor pe care le oferim şi cetăţenii, clienţii care beneficiază de serviciile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă să fie mulţumiţi şi să crească satisfacţia lor vis-a-vis de această instituţie publică”, a sintetizat directorul executiv al A.J.O.F.M. Iaşi.